Exploatarea forestieră este una dintre cele mai vechi activități legate de pădure și face parte integrantă din întregul proces de regenerare, gestionare și conservare a acesteia, cu scopul de a crea condiții pentru creșterea productivității sale.
Condiţii optime de dezvoltare şi regenerare a arboretelor
Pentru asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi regenerare a arboretelor şi punerea în valoare, în condiţii economice rentabile, a masei lemnoase rezultate, lucrările de exploatare trebuie proiectate și organizate corespunzător, astfel încât să satisfacă anumite deziderate precum: introducerea integrală în circuitul economic a masei lemnoase şi valorificarea superioară a acesteia în condiţii de maximă rentabilitate, crearea condiţiilor favorabile pentru instalarea unei noi păduri, extragerea arborilor în vederea prevenirii unor calamităţi naturale provocate de factori biotici sau abiotici, asigurarea posibilităţii de a introduce noi specii cu valoare economică ridicată prin extragerea arborilor din specii nedorite și obţinerea unei structuri mai eficiente a pădurii în scopul îndeplinirii funcţiilor sale recreative, sanitare sau de protecţie.
În abordarea sistemică a procesului de management, performanța strategică și operațională reprezintă un obiectiv major la nivelul oricărei organizații, pentru stabilirea unui set coerent de politici și acțiuni și adecvarea ofertei de servicii la nevoile identificate.
Indicatori de performanță
Pentru a putea aprecia în ce măsură sunt atinse obiectivele organizaționale precum și cât de eficiente sunt strategiile utilizate trebuie definit un sistem integrat de indicatori de performanță, întâlniți, în general, sub acronimul din limba engleză KPIs – Key Performance Indicators. Prin intermediul acestui sistem, organizația își poate autoevalua continuu resursele de care dispune și poate acționa în direcția creșterii eficienței utilizării acestora. În plus, orice decizie managerială trebuie să se bazeze pe o cunoaștere foarte bună a stării curente a organizației, care nu se poate realiza în absența unui sistem de indicatori de performanță care să informeze despre rezultatele obținute în toate activitățile și procesele-cheie.
Începerea lucrărilor de exploatare
Atât înaintea începerii lucrărilor de exploatare, cât şi pe parcursul desfăşurării acestora, agentul de exploatare trebuie să respecte regulile silvice privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi transport, având o serie de obligaţii procedurale în relaţiile cu unităţile silvice.
Exploatarea masei lemnoase
Pentru exploatarea masei lemnoase dintr-un parchet se organizează un şantier de exploatare, dotat cu mijloace adecvate de recoltare şi colectare, care cuprinde suprafaţa parchetului, căile de colectare, instalaţiile de colectare şi platforma primară, astfel încât procesele de lucru să se desfăşoare în flux continuu în condiţiile folosirii eficiente a mașinilor, utilajelor şi instalaţiilor forestiere moderne de mare productivitate.
Orice documentaţie tehnico-economică trebuie să cuprindă, printre altele: soluţia tehnologică pentru exploatarea lemnului din parchet, volumele de material lemnos corespunzătoare fiecărui mijloc de colectare, distanţele medii de colectare, analiza tehnico-economică a variantelor tehnolgice propuse, calculul necesarului de utilaje și forță de muncă, precum și planificarea lucrărilor din cadrul procesului tehnologic de exploatare.
Pentru orice agent economic activitatea productivă trebuie să fie eficientă. În cazul exploatărilor forestiere, trebuie avuți în vedere o serie de indicatori relevanți în exploatarea forestieră precum costul total al deținerii utilajului, timpul total de lucru și condițiile de teren.
Costul total al deținerii utilajului forestier
Înainte de achiziţionarea oricărui utilaj, trebuie realizat un studiu al costurilor totale de exploatare (TCO), pe cel puţin trei ani. În costul total de exploatare trebuie incluse cheltuieli fixe precum costul capitalului (amortizarea/rata leasing, asigurarea, taxele și impozitele) și costurile operaționale (combustibil, anvelope, ulei și lubrefianți, consumabile, reparații și mentenanță, costuri salariale) și cheltuieli variabile precum costurile indirecte (cheltuieli administrative și cheltuielile cu formarea profesională). Costul serviciului de exploatare forestieră este generat de cele 3 categorii de costuri raportate la volumul exploatat în unitatea de timp.
Costul capitalului se raportează în general la perioada de timp în funcție de care se calculează amortizarea, în timp ce costurile operaționale se raportează la productivitate (volumul exploatat într-o unitate de timp) generând un cost per mc.
Costul exploatării pe unitatea de măsură (mc) care permite analizarea eficienței activității firmei de exploatare forestieră prin raportarea la structura cost de producție/preț de vânzare produs final este furnizat de costul total al utilajului în funcție de productivitatea acestuia, raportat la condițiile de teren.
Timpul total de lucru
Procesul de producție în exploatările forestiere trebuie să se desfășoare continuu și ritmic. În acest scop, trebuie să se aibă în vedere o bună organizare a forței de muncă, asigurându-se astfel eșalonarea optimă a operațiilor și a fazelor de lucru în succesiunea lor de realizare.
Efectuarea de comparaţii între diferite condiţii operaţionale forestiere este dificil de realizat din cauza fapului că sursele de variaţie şi numărul de variabile pot să apară într-un număr foarte mare. Pentru a compara două sau mai multe alternative tehnice, se pot utiliza o serie de indicatori precum consumul de timp, productivitatea și (sau) eficiența muncii. În operațiile forestiere, eficiența și productivitatea muncii se calculează utilizându-se consumul de timp și producția realizată ca variabile inițiale.
Indicatorii relevanți ai productivității utilajului ( KPIs):
- Ore programate/utilaj – numărul de ore alocat direct pe utilaj pentru operațiunile de adunat, scos, apropiat;
- Ore – disponibilitate tehnica a utilajului – numărul de ore din totalul orelor programate în care utilajul este disponibil tehnic (Ore programate – ore alocate operațiunilor de reparații și mentenanță)
- Ore productive/utilaj – numărul de ore în care utilajul este direct productiv (numărul de ore de valabilitate tehnică – alte întârzieri).
Producția/unitate de timp se calculează înmulțind numărul de ore productive cu productivitatea orară iar valoarea veniturilor/unitate de timp este rezultatul înmulțirii producției/unitate de timp cu valoarea de vânzare/unitate de măsură.
De asemenea este foarte important ca un distribuitor de utilaje forestiere prin serviciul de consultanță, să ofere suport în dezvoltarea cunoștințelor specifice economiei forestiere și a mecanismului de aprovizionare cu materie primă în industria lemnului, să cunoască toate aceste date și poată oferi toate informaţiile necesare, astfel încât agentul economic de exploatare să poată adopta o soluție tehnologică optimă pentru a realiza o productivitate fizică maximă.
Condițiile de teren
Pentru stabilirea celei mai corespunzătoare tehnologii de exploatare este necesar să se determine și factorii care influenţează condiţiile de lucru. Aceștia sunt:
- Factorii fizico – geografici care includ:
- factorii geomorfologici – forme de relief complexe ( văi şi bazinete) şi forme de relief elementare specifice zonei respective (suprafeţe relativ orizontale: culmi, platouri sau terase şi suprafeţe înclinate versanţi);
- factorii climatici reprezentaţi prin regimul termic, pluviometric şi eolian;
- factorii edafici care furnizează informaţii asupra proprietăţilor fizico-mecanice ale solului.
- Vegetația – cunoaşterea caracteristicilor vegetaţiei de pe suprafaţa unui parchet este esenţială pentru organizarea corespunzătoare a şantierului de exploatare. Sunt necesare informaţii referitoare la elementele de arboret şi modul de distribuţie pe suprafaţă, la consistenţă, etajare, înălţime medie şi diametru mediu. Pentru subarboret interesează în special înălţimea şi suprafaţa ocupată.
- Factorii silvotehnici – sunt reprezentaţi prin tratamentul aplicat şi prin felul tăierii (în cazul produselor principale), prin operaţiunile culturale (pentru produse secundare) sau prin felul lucrărilor de îngrijire (în cazul produselor accidentale). Trebuie să se cunoască volumul la hectar, volumul pe fir, modul de distribuţie a arborilor marcaţi pe suprafaţa parchetului, dimensiunile arborilor marcaţi, duratele şi perioadele în care trebuie să se execute recoltarea şi colectarea.
- Factorii tehnico-economici – care includ: volumul total de exploatat, suprafaţa parchetului (separată în relief plan şi în relief accidentat), amplasamentul parchetului, precum şi poziţia parchetului faţă de o cale permanentă de transport. Mijloacele tehnice utilizate trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile naturale specifice, astfel încât să nu influenţeze negativ dezvoltarea pădurii. Forţa de muncă este atât permanentă, cu un grad mai ridicat de specializare şi organizare, cât şi sezonieră. Realizarea obiectivelor exploatării lemnului este determinată de capacitatea de muncă şi calificarea muncitorilor, de gradul de perfecţionare şi starea tehnică a maşinilor şi uneltelor utilizate, precum şi de volumul şi calitatea arborilor destinaţi exploatării
Condiţii social-istorice
Condiţiile în care se desfăşoară procesul de exploatare a lemnului (mediul sistemului în cazul abordării sistemice a acestui proces) sunt:
- fizico-geografice (panta, configuraţia terenului, clima, solul) şi fitogeografice (zona de vegetaţie, formaţia forestieră şi tipul de pădure);
- silvotehnice (dimensiunile arborelui mediu, volumul de extras la unitatea de suprafaţă, suprafaţa parchetului, modul de distribuţie a arborilor marcaţi, elagajul etc);
- economice şi social-istorice (nivelul tehnic al utilajelor de exploatare, volumul de lemn propus a fi exploatat, condiţiile calitative impuse produselor din lemn etc).
Majoritatea acestora constituie şi factori de diferenţiere tehnologică a operaţiilor, a mijloacelor de muncă şi a formaţiilor de lucru, precum şi a normelor de muncă şi a tarifelor în sectorul exploatării lemnului.
Bibliografie:
- Utilajul şi tehnologia exploatărilor forestiere : Manual pentru licee cu profil de silvicultură şi exploatări forestiere, meseria mecanizator la exploatări forestiere, clasa a XII-a (1980), Editura Didactică și Pedagogică, București.
- Borz S.A., Ignea G., Oprea I., Ciobanu V., Dinulică F., 2013c. A comparison in terms of carbon emissions, cost and productivity of the most used technologies in young thinned stands – the case of Romania. Revista de Economie 36(1): 136-148.
- Oprea I., 2008. Tehnologia exploatării lemnului. Editura Universităţii Transilvania din Braşov.
- Oprea I., Borz S.A., 2007. Organizarea şantierului de exploatare a lemnului. Editura Universităţii Transilvania din Braşov.
- Ungureanu S., 1997. Mecanizarea exploatărilor forestiere. Editura Universității Transilvania Brașov.
- Horodnic Sergiu, 2003, Bazele expolatării lemnului; Editura Universității Suceava
